Astra Sport Bets

Astra Sport Bets - Pariuri Sportive de calitate

Bet365

România, ameninţată de spectrul acordului cu FMI

inistrul Finanţelor care a rupt ultimul acord cu FMI, Sebastian Vlădescu, crede că un nou acord cu Fondul ar fi foarte util. Vecinii României s-au împrumutat încă de luna trecută.

România ar trebui să negocieze cu Fondul Monetar Internaţional, la începutul lunii ianuarie, o facilitate de susţinere în valoare de până la 20 de miliarde de euro, pentru finanţarea deficitelor, pe care să nu o tragă decât în caz de nevoie, a declarat sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX Sebastian Vlă­descu, fostul ministru al Finanţelor.

„În nici un caz un aranjament cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu ar face rău României. Suma este într-adevăr mare, dar uitaţi-vă cât au negociat Polonia şi Ungaria“, a spus Vlădescu.
El a menţionat că un astfel de aranjament ar putea întări şi încrederea investitorilor străini în capacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a gestiona criza.

Ionuţ Popescu, pedelistul care se afla ieri în pole-position la funcţia de mi­nis­­­­­tru al Finanţelor, a refuzat să se pronunţe asupra opţiunilor sale cu privire la un acord cu FMI pe motiv că partidul se afla în silentio stampa în perioada de negociere a portofoliilor din viitorul guvern.

Însă, pe vremea când era ministru al Finanţelor, în 2005, el a sprijinit acordul României cu FMI. Surse din partid spun că Popescu ar agrea şi acum ideea unui acord cu Fondul.

De asemenea, săptămâna trecută, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a menţionat că România ar putea apela la sprijinul FMI dacă bugetul statului va intra în dificultate.
Recent, secretarul general al Aso­­­ciaţiei Europene a Băncilor Publice (AEPB), Henning Schoppman, a declarat că ar fi înţelept ca România să ceară un împrumut FMI, precum Ungaria, care a fost avantajată de acord în actualul context inter­­­naţional şi în situaţia ratingurilor.

În octombrie, Juan Fernandez-Ansola, oficialul FMI pentru România şi Bulgaria, a spus că instituţia este pregătită în orice moment să ajute autorităţile de la Bucureşti să păstreze echilibrele macroeconomice.
Declaraţia reprezentantului FMI a venit în contextul în care, în afară de Bulgaria (care are Consiliu Monetar), toţi vecinii României au încheiat recent acorduri cu Fondul în cadrul cărora au primit diferite sume pentru redresarea economiilor.

Luna trecută, autorităţile sârbe au încheiat un acord cu oficialii FMI asupra unui program
de creditare în valoare de 518 milioane de dolari
, menit să ajute Belgradul să depă­­­­şească situaţia de criză. Tot în no­­­­iembrie, Ucraina a primit de la FMI un împrumut de 16,5 miliarde de dolari pentru a-şi ajuta băncile în prag de faliment şi a ajuns la un acord condiţionat de schimbări ale politicilor monetare şi valutare.
FMI a aprobat, de asemenea, un îm­­­­prumut de 15,7 miliarde de dolari pentru Ungaria, destinat unui program de stabilizare a economiei naţionale.

Este puţin probabil ca Bulgaria să solicite un ajutor extern având în vedere că economia ţării func­ţio­­­nează sub Consiliu Monetar, în care leva e legată de euro, şi are o politică fiscală de austeritate.

Ultimul acord al României cu FMI a fost rupt în octombrie 2005, când ministrul Finanţelor era Sebas­­­­­tian Vlădescu. El propunea atunci un proiect de buget care nu rezona cu părerile experţilor Fondului, iar aceştia au decis să renunţe la acord.
„FMI consideră că Guvernul nu abordează cu severitate nivelul salarial din sectorul public, unde este normal ca salariile să crească o dată
pe an, or, Guvernul român a mărit salariile de 4 ori în ultimele 12 luni”, motiva Fon­dul decizia de a renunţa la acord. Totodată, experţii FMI considerau că proiectul de buget pe 2006 era nerealist şi acuzau faptul că are prevăzut un deficit de 0,5%, în timp ce, în opinia lor, România ar fi avut nevoie de un excedent de 1%.

„Cererile pe care le-a făcut FMI, creşterea TVA şi excedentul bugetar, au fost de neacceptat“, comenta Varujan Vosganian, atunci şef al Comisiei de buget-finanţe din Senat.

Citi: Perspectivă fiscală sumbră în România
Incertitudinile legate de capacitatea noului guvern de a schimba măsurile populiste adoptate înainte de alegeri, precum şi incoerenţa politicilor economice împreună cu evoluţiile bugetare recente „desenează o perspectivă fiscală sumbră“ în România, se arată într-un raport al grupului bancar
Citi. „Există multe incertitudini în ceea ce priveşte capacitatea noii administraţii de a schimba anumite decizii populiste recente pentru a accelera procesul de reformă şi convergenţa reală. Evoluţiile bugetare recente şi măsurile populiste adoptate înaintea alegerilor din noiembrie desenează o perspectivă fiscală sumbră asupra României“, se spune în raport. Potrivit băncii americane, în pofida unui declin puternic al creşterii economice, de până la 2,8% anul viitor, presiunile inflaţioniste vor persista, ca urmare a unei posibile deprecieri a cursului de schimb. Analiştii Citi sunt de părere că inflaţia din România va intra pe o curbă uşor descendentă, de la 8% în acest an la 6,1% anul viitor şi 4% în 2010. Ţinta de inflaţie stabilită de Banca
Naţională a României (BNR) este de 3,8% pentru 2008 şi de 3,5% pentru 2009, cu un interval de variaţie de un punct procentual.

Blog Archive

Astra Betting.ro: România, ameninţată de spectrul acordului cu FMI
Astra Betting.ro: România, ameninţată de spectrul acordului cu FMI
Astra Betting.ro: România, ameninţată de spectrul acordului cu FMI
Astra Betting.ro: România, ameninţată de spectrul acordului cu FMI