u greu, mult dupa termenul legal, Casa de Pensii a produs acum un ou de bibilica, cand toata lumea astepta unul de strut. In loc de adevaratele fonduri de pensii administrate privat, promise de ani de zile, vom avea fonduri... ocupationale (un termen greu digerabil chiar si de un pensionar harsait in decorelari si recorelari). Cat despre fondurile private obligatorii, suntem anuntati ca le va veni randul mai "la toamna", prin 2008! Va amintiti, desigur, inceputul anului trecut, cand demnitarii PSD, proaspat instalati la guvernare, invarteau de zor morisca promisiunilor fara acoperire. Printre altele, Marian Sarbu, ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, a dat atunci ca termen pentru adoptarea proiectului legii fondurilor universale de pensii (cum au fost rebotezate fondurile administrate privat, dupa angoasa starnita de dezastrul FNI) toamna anului 2001. La implinirea termenului, au venit intai amanarile: iarna 2001-2002, primavara 2002, vara 2002. In august 2002, Guvernul Nastase a ajuns la concluzia ca reforma pensiilor trebuie continuata, dar nu asa cum se intentionase. Proiectul fondurilor universale a fost aruncat intr-un sertar, hotarandu-se ca, in locul acestuia, trebuie gasit un alt "pilon". In terminologia asigurarilor sociale, pilonii sunt componentele sistemului de pensii. Pana de curand, specialistii erau de acord ca exista 3 piloni: componenta publica obligatorie, privata obligatorie si privata facultativa. In unele state functioneaza toate trei (cazul ideal), in altele doar doua, iar romanii trag ponoasele administrarii CAS in regim exclusiv etatist. Acum ni se spune ca ar exista 5 sau chiar mai multi piloni. De fapt, ceea ce se propune este o excrescenta a pilonului 3 (pensii private facultative). Spre deosebire de varianta originala, in cazul careia relatia intre beneficiar (salariatul asigurat) si societatea de asigurari este simpla, directa, schema fondurilor ocupationale este mult prea complicata si incalcita - fapt admis chiar si de promotorul acesteia, Petre Ciotlos, presedintele Casei de Pensii. Nu salariatul este cel care decide la care societate de asigurari i se duc banii (perceputi ca o suprataxa la CAS si nu ca o parte din aceasta), ci patronul si sindicatul. Desi sunt numite fonduri ocupationale cu contributie voluntara, lucrurile sunt confuze chiar si in privinta dreptului salariatului de a opta pentru contractarea asigurarii. Se pare ca patronul si sindicatul vor avea posibilitatea sa inscrie in contractul colectiv de munca obligativitatea asigurarii - cel putin acest lucru este solicitat, cu insistenta, de liderii unor confederatii sindicale. Desigur, in schema fondurilor ocupationale un rol-cheie ii revine statului, prin Comisia Nationala a Fondurilor de Pensii (organism ce urmeaza a fi infiintat), fara avizul careia nici un fond de pensii deschis de patronate si sindicate nu va putea functiona. Implicarea statului, ni se spune, nu echivaleaza cu o "nationalizare" a pilonului 3. Ar fi vorba doar de un gir pentru cvasideplina siguranta a functionarii fondurilor ocupationale (ministrul Sarbu a estimat riscurile la 0,001 la suta). Insa acelasi tip de implicare a sa putea fi decisa de Guvern printr-o lege a fondurilor de pensii facultative administrate privat. De fapt, este chiar suspecta amanarea adoptarii unui act normativ in acest sens. Piata a luat-o mult inaintea reglementarii si, de ani de zile, o puzderie de societati de asigurari ofera pensii private. Or, se stie, foarte putine firme au forta financiara si durabilitatea pe care le comporta administrarea unui fond de pensii. De fapt, inventarea fondurilor ocupationale (se poate spune asa, desi patentul nu este romanesc, ci britanic) este solutia care convine Guvernului si sindicatelor. Guvernul nu poate fi acuzat ca nu face chiar nimic pentru reforma sistemului de pensii. Fondurile ocupationale pot fi considerate in cel mai rau caz un pas in lateral - nu unul inapoi. Atata doar ca neonorarea promisiunii referitoare la pensiile private obligatorii vorbeste de la sine de un esec pe care guvernantii nu vor sa si-l asume barbateste: inceputa anul trecut, prin aplicarea unei noi legi a pensiilor, reforma sistemului public (administrat de stat) n-a adus rezultatele scontate. Ca sa-si permita reducerea CAS cu cota corespunzatoare celei a contributiilor la fondurile private obligatorii, statul ar fi trebuit sa ajunga la un grad de colectare cat mai apropiat de 100%. Obiectivul respectiv este insa departe de realizare - datoriile cumulate la Bugetul Asigurarilor Sociale au depasit, probabil, pragul de o suta de mii de miliarde si cifra se ingroasa lunar destul de consistent. Sindicatele, in frunte cu BNS, se declara multumite ca au reusit sa convinga Guvernul sa renunte la pilonul 2 - fondurile de pensii private obligatorii. Batalia pe care o poarta acum este pentru impunerea propriului proiect al pensiilor ocupationale. Proiect care s-ar putea sa vorbeasca despre obligativitatea asigurarii... Cat despre patronate si societatile de asigurari, acestea, ca si oamenii de rand, nu stiau mai nimic despre intentiile guvernantilor pana marti, cand proiectul a fost lansat spre dezbatere publica.
Disperarea in fata iernii ii scoate pe oameni din case. Un grup de bucuresteni din sudul Capitalei a venit ieri la sedinta de consiliu si le-a atras atentia consilierilor municipali majoritari ai PSD asupra tarifelor enorme ce se prefigureaza in aceasta iarna. Ei cer urgentarea contorizarii la scarile de bloc, ca masura de reducere a cheltuielilor de intretinere. "Eu merg de patru luni, zilnic, la domnii Dabela si Ramba si primesc acelasi raspuns: contoarele exista, dar nu pot fi montate din cauza divergentelor din Consiliul municipal. Domnilor, in timp ce dumneavoastra votati deschiderea de carciumi pe Lacul Herastrau, eu sunt administrator si am 170 de pensionari cu venituri mai mici de doua milioane de lei pe luna, care sunt disperati cand se gandesc la ce facturi trebuie sa plateasca la iarna. Va avertizez ca orice intarziere a dumneavoastra va duce la iesirea noastra in strada! Afirmatia pe care am facut-o sa stiti ca nu este gratuita. Disperarea oamenilor este mare, iar ceea ce am vazut astazi aici nu este decat circ! S-a votat ca pe vremuri, la Comitetul de Partid. S-a votat orice, numai ceea ce este urgent pentru oras nu", a spus Iuliana Constantinovici, administrator la un bloc din cartierul Berceni. Consilierii au incercat zadarnic sa se justifice. Disperarea si dezamagirea femeii i se citeau pe fata si raspunsul ei a fost clar: "Va bateti joc de noi, care platim taxe si impozite. Stati si cititi ziare pe banii nostri si votati doar afacerile voastre. Singura solutie va fi sa iesim in strada!", a conchis femeia.
Din discutiile cu ministrul Educatiei, reiese ca profesorii nu trebuie sa dea banii inapoi", a declarat ieri purtatorul de cuvant al Guvernului, Claudiu Lucaci, adaugand ca "se pare ca informatia ca sumele respective ar trebui returnate vine de la Curtea de Conturi". Reamintim ca decizia Guvernului Nastase de a nu mai acorda majorarile salariale destinate acoperirii cotei de contributie la asigurarile sociale dascalilor angajati dupa 1 aprilie 2001 afecteaza aproximativ 100.000 de cadre didactice, obligate astfel sa restituie statului majorarea salariala de 8,29% acordata prin HG 403/2001. "Acesti bani nu vor fi returnati pana cand nu vor exista informatii suplimentare de la Curtea de Conturi. In acest moment interpretarea legii de catre Ministerul Educatiei este ca acesti bani nu trebuie dati inapoi", a precizat Lucaci.
Miercuri seara, "in jurul orei 21,30, Gheorghe Strungariu si Maria Vinca au parasit arestul IPJ Vaslui deoarece mandatele de arestare preventiva nu le-au fost prelungite. Propunerea de prelungire a mandatelor a venit din partea noastra, deoarece noi am intocmit dosarul de urmarire penala. Cum procurorii de la Parchetul Curtii de Apel Iasi nu au dispus aceasta masura, noi i-am eliberat. (...) Celor doi nu le-a fost interzis sa paraseasca localitatea", ne-a declarat comisarul-sef al IPJ Vaslui, Ioan Tacu. Cu alte cuvinte, dupa 30 de zile de arest preventiv, maharul vasluian (patron al "Cerealcom VS" SA Piatra Neamt) si colaboratoarea acestuia (presedinte al Consiliului de Administratie al firmei amintite) au parasit nestingheriti si in deplina legitimitate celulele. Cele patru capete de acuzare grave (bancruta frauduloasa, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si inselaciune) nu au fost suficiente pentru mentinerea starii de arest preventiv. Asadar, fara sa prezinte pericol social in opinia procurorilor ieseni, Strungariu (65 de ani) si Vinca (31 de ani) vor fi cercetati in stare de libertate. "Atat timp cat exista probe elocvente, se impunea masura mentinerii arestului preventiv", adauga comisarul-sef Tacu, in vreme ce Carmen Galca, purtatorul de cuvant al Parchetului Curtii de Apel Iasi, promitea unei gazete vasluiene ca, la Iasi, "vor fi verificate toate afacerile derulate de Gheorghe Strungariu". "Neprelungirea mandatelor nu echivaleaza cu nevinovatia", preciza acelasi purtator de cuvant. Desi libertatea nu ii exonereaza de vinovatie, exista riscul ca cei doi invinuiti sa paraseasca tara pana la finalizarea cercetarilor o data ce nu le-a fost interzis acest lucru. Procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui, cei care au dispus arestarea si prima prelungire a mandatelor, au stabilit in prima faza a cercetarilor ca Strungariu si Vinca au de acoperit creante ce depasesc 4,7 miliarde lei. In falsa lor calitate de reprezentanti ai actionarului majoritar ai "Cerealcom VS" SA Piatra Neamt ("Karelconf" SA Piatra Neamt, care detine 99,98% din actiuni), cei doi au incheiat, in luna aprilie 2002, mai multe contracte de gaj, ipoteca si cesionare a universalitatii bunurilor din patrimoniul Cerealcom in favoarea firmei elvetiene "Salco Grain". Desi truda magistratilor vasluieni a fost luata in deradere prin decizia neprelungirii mandatelor, acestia nu au dorit sa comenteze atitudinea omologilor ieseni. Si conducerea Parchetului iesean s-a ferit ieri, 31 octombrie, sa discute despre acest dosar penal, considerat tabu de multe luni (stiute fiind relatiile lui Strungariu in diferite ministere), si mai ales sa explice decizia care creeaza un precedent periculos. Astfel, nu se cunoaste daca procurorii ieseni au luat in calcul jalba maharului Strungariu, de altfel veteran al puscariilor, prin care sustinea ca nu suporta regimul de detentie si ca numai in libertate poate indestula creditorii cu grane care se periseaza in timp ce el este tinut captiv dupa gratii.
Romtelecom continua sa-si joace cu cinism cartea de monopol. De astazi intra in vigoare o noua majorare de tarife, asa cum ne-am obisnuit in ultimii ani. Acum, un impuls va costa 620 lei (590 anterior), dar pe categorii cresterea se va resimti cu plus 8,5% la convorbiri intrajudetene, minus 12,1% la interjudetene, plus 9,5% la abonamente si conectari. "Este o apropiere de nivelul inflatiei, este o politica de rebalansare a tarifelor" - suna explicatia. Si intr-adevar, constatam cum Romtelecom pregateste bine liberalizarea pietei telefoniei fixe de la 1 ianuarie 2003, scumpind ("aliniind") pe segmentul unde stie ca nu are sa se teama prea mult de potentialii concurenti. Actionarii oricarei societati cauta profit, chiar cu orice pret, ni se va spune. De aceea, cinism ar fi probabil un cuvant prea dur. Si totusi... cel mai mare procent de majorare il gasim pe segmentul tarifelor de navigare pe Internet. Tradus absolut, nu pare mult - pana in 100 de lei. Este insa o suta de lei care astazi, in anul de gratie 2002, are un caracter antinational, venit din partea unei companii care mai are atarnata de coada sintagma de "operator national". Loveste in putinii romani (circa 300.000), in special tineri si chiar copii, care au acasa un calculator prin care pot intra in intreaga lume pe firul Romtelecom. Un dolar pentru 100 de minute de stat pe Internet, in timpul zilei, si pentru 300 de minute pe timp de noapte este imens pentru o tara in care romanului mediu nu-i mai ramane aproape nimic pentru el dintr-un salariu de 100 de dolari. Costul de a avea Internet acasa se ridica la sume incredibile: abonamentul de telefon plus costul navigatului, plus tarifele furnizorului de Internet (in general, cartelele preplatite - pentru acces nelimitat se ridica la 20 de dolari. Desigur, exista un furnizor care acorda acces gratuit, dar numai celor care au si cont de telefon mobil). Mai adaugam aici costul de aproape 50 dolari pentru cumpararea echipamentului necesar conectarii. In Israel, costul unui abonament la Internet este in medie de 20 de dolari. In aceasta tara, care a invatat cum trebuie sa castigi lupta cu viitorul, peste 42% din cetateni folosesc Internetul, in conditiile in care media la nivel international este de 34% din populatia unei tari. Culmea este ca Romtelecomul, la un asemenea trafic, are un castig aproape ridicol, comparativ cu dimensiunile si nevoile lui. Dar actionarii stiu ca trebuie storsi bani si de aici!
Ministrul irakian al Comertului, Mohamed Mahdi Saleh, a anuntat, miercuri, ca tara sa a interzis Romaniei sa participe la Targul International de la Bagdad, care se va deschide vineri, din cauza "atitudinii sale ostile", transmite AFP. "Nu vom acorda Romaniei facilitatile necesare pentru a participa la targ", a declarat Saleh, in cadrul unei conferinte de presa, la Bagdad, explicand aceasta decizie prin "atitudinea ostila a Bucurestiului fata de Irak". Ministrul roman al Apararii, Ioan Mircea Pascu, a declarat, la inceputul lunii octombrie, ca acordurile de cooperare incheiate cu Statele Unite in cadrul razboiului impotriva terorismului sunt "valabile" si in cazul unui atac american in Irak. Ministrul irakian al Comertului a anuntat ca la targul de la Bagdad vor participa 49 de tari, nu numai arabe.
Minerii din Motru au adresat, joi, o scrisoare deschisa presedintelui Ion Iliescu si premierului Adrian Nastase, in care le solicita sprijinul pentru rezolvarea problemelor sociale ale zonei. Liderul sindicatului Sfanta Varvara, Silviu Zabava, cere in scrisoarea adresata presedintelui si premierului constituirea unei comisii care sa constate si sa analizeze "situatia disperata din bazinul minier Motru", astfel ca minerii sa nu isi piarda locurile de munca. "Daca nu vom fi intelesi, va vom face responsabili de tot ce se va intampla in viitor. Vrem sa muncim, dar fara sa fim umiliti cum ni se propune acum: sa schimbam meseria de miner cu alte meserii umilitoare, cum ar fi paznic, ingrijitor sau maturator, dupa ani grei de serviciu in subteran", se arata in scrisoarea minerilor.
Jandarmeria romana este, incepand de ieri, prima structura militara care poate spune ca a fost acceptata in Europa. Asociatia Fortelor de Politie si Jandarmerie Europene si Mediteraneene (F.I.E.P.) a acordat ieri Jandarmeriei statutul de membru cu drepturi depline al acestei structuri. In cadrul unei conferinte care se desfasoara la Haga, Consiliul Superior al F.I.E.P. a hotarat ca Jandarmeria romana este pregatita sa intre in structurile europene. De altfel, cererea de admitere in F.I.E.P. a fost depusa inca de pe 31 octombrie 2000, un an mai tarziu Jandarmeria primind statutul de membru observator. Comandantul Jandarmeriei Romane, general de divizie Tudor Cearapin, aprecia ieri acordarea calitatii de membru cu drepturi depline drept o recunoastere a profesionalismului si progreselor pe care aceasta structura le-a facut in ultimii ani.
Saptamana trecuta, guvernul a decis anchetarea, de catre Corpul de Control al primului-ministru, a tuturor consilierilor guvernamentali care, in paralel cu functia publica, sunt implicati si in afaceri private. Lista acestora trebuia prezentata ieri, in sedinta de guvern. Cu toate acestea, purtatorul de cuvant al primului-ministru a afirmat ca nu s-a luat in discutie cazul consilierilor considerati in conflict de interese pentru ca abia ieri dimineata lista acestora a ajuns pe masa primului-ministru. Surse guvernamentale ne-au declarat ca lista cuprinde numele a 50 de consilieri din 100 cercetati care, prin implicarea in afaceri private, se afla in conflict de interese cu functia publica detinu
Ceea ce a mai ramas din patrimoniul fostei UTC va trece la consiliile judetene, a anuntat, miercuri, premierul Adrian Nastase. Primul ministru spune ca s-au infiintat tot felul de fundatii si organizatii de tineret, autodeclarate urmase ale fostelor structuri, pentru a pune mana pe patrimoniul acestora. Nastase a declarat ca este constient ca reglementarea va crea nemultumiri si ca, pe viitor, consiliile judetene vor fi cele care decid caror fundatii si organizatii le atribuie bunuri din patrimoniul fostei UTC, pentru ca bunurile, de regula imobiliare, sa nu mai ajunga pe la cine stie ce organizatie fantoma.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
