Astra Sport Bets

Astra Sport Bets - Pariuri Sportive de calitate

Bet365

Petrom vinde trei hoteluri cu 6,3 mil. euro

Petrom Bucuresti (SNP) scoate la vanzare, cu peste 6,3 mil. euro, trei complexuri hoteliere din Constanta, Bihor si Timis, si a stabilit ca termen limita pentru depunerea ofertelor de cumparare data de 5 decembrie, a declarat Ana Petre, project manager in cadrul Petrom, citata de Mediafax. Cele trei unitati sunt Complexul Petromar din Eforie Nord, clasificat la patru stele si compus din 7 vile noi, Castel Balc din Bihor, care este construit pe un teren de aproximativ 20 de hectare, si Complexul Valea lui Liman din Timis. Unitatile au preturi de vanzare cuprinse intre 2,85 mil. euro si 950.000 de euro, fara TVA. Petrom are in derulare un program de eliminare a activitatilor care nu fac parte din core-businessul companiei, axata pe activitati in domeniul petrolului si gazelor naturale.

Profit dublu pentru Comcereal Constanta

Compania de comert cu cereale Comcereal Constanta (CCRL) a realizat in primele noua luni din acest un profit de aproape doua ori mai mare fata de perioada similara a anului trecut, de 6,6 mil. lei (1,8 mil. euro), in vreme ce afacerile nete ale companiei au scazut la noua luni cu circa 5%, la 76,7 mil. lei (circa 21,1 mil. euro). In prezent Ameropa Holding deruleaza o oferta publica de preluare a 61,2% din Comcereal la un pret de 38,5 lei/actiune, valoarea pachetului ridicandu-se la circa 14,5 mil. euro (55,6 mil. lei). Oferta se va incheia la sfarsitul acestei luni. Comcereal intentioneaza sa fuzioneze, in calitate de societate absorbanta, cu firma Siloz Cereale din Cobadin, judetul Constanta. Principalii actionari ai firmei din Constanta sunt SIF Transilvania, cu 40,51% din companie, si Ameropa Holding, cu 37,52%. La ultimul pret din piata, de 38,3 lei/actiune, capitalizarea societatii se ridica la 23,5 mil. euro.

Catalin Chelu isi extinde imperiul pe Bursa prin noi achizitii

Omul de afaceri Catalin Chelu din Galati, unul dintre cei mai mari investitori de pe Bursa, si-a mai adaugat o companie in portofoliu, dupa ce a cumparat, prin intermediul mai multor firme pe care le controleaza, un pachet de 35% din actiunile producatorului de profiluri metalice Galfinband Galati (GALV), valoarea tranzactiilor ridicandu-se la 1,42 mil. lei (380.000 de euro).
Producatorul de componente auto Altur Slatina (ALT), cumparat de Chelu de la SIF Oltenia in 2007, a achizitionat un pachet de 14,71% din Galfinband, in timp ce firmele Vulturul Comarnic (VULT), Pneu Service si Fricom SA a achizitionat circa 20,37%. Principalul vanzator a fost George Cristian Baticu, raportat la jumatatea anului cu 29% din actiuni.

Ce efect are eliminarea impozitului pe depozite asupra Bursei si fondurilor mutuale

Masura Guvernului de a elimina impozitul pe dobanzi la depozitele persoanelor fizice nu ajuta piata de capital, dar nici nu va produce efecte negative majore, in conditiile in care dobanzile mari au determinat deja un aflux de investitori dinspre Bursa spre banci, sustin jucatorii de pe piata.

"Intr-o anumita masura, eliminarea impozitului pe depozite le face mai atractive, insa mai degraba nivelul mare al dobanzilor la depozite este un dezavantaj pentru piata de capital. In ultimii ani, cand dobanzile la depozite au scazut foarte mult si nu mai acopereau nici inflatia, investitorii s-au mutat de pe depozite pe piata de capital. Acum afluxul este invers, dinspre piata de capital spre depozite", spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

Trif, Carpatica: Rezultatele bune nu mai aduc nimic spectaculos in piata

Bursa a consemnat cea de-a patra sedinta de corectii consecutive, pe fondul agravarii situatiei internationale, si de aceasta data cele mai afectate fiind societatile financiare. Indicele de profil, BET-FI, a inregistrat ieri o corectie de 6,8%, coborand aproape de pragul de 13.000 de puncte, in vreme ce indicele BET a pierdut 3%.

"Principalul factor care influenteaza Bursa ramane in continuare evolutia pietelor externe, iar rezultatele proaste inregistrate de unele companii europene la noua luni au ca efect indirect corectia pietei de la Bucuresti. Volatilitatea se pastreaza extrem de ridicata in aceasta perioada, fiind alimentata atat de stirile negative externe, cat si de activitatea investitorilor speculativi, care sunt predominanti in piata", a declarat Marius Trif, directorul general al Carpatica Invest.
Companiile energetice au inregistrat scaderi considerabile, in special cele din sectorul utilitatilor. Titlurile Transgaz Medias (TGN) au coborat cu 6%, pana la pretul de tranzactionare de 120,5 lei/actiune, in vreme ce actiunile Transelectrica (TEL) au incheiat sedinta la pretul de 12 lei/actiune, in scadere cu 2,4% fata de nivelul de referinta atins miercuri.

Petrochemicals trimite 24% din angajati in somaj tehnic

Rompetrol Petrochemicals, divizia de petrochimie a Rompetrol Rafinare (RRC), isi va reduce in perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009 cu aproximativ 55% productia de polimeri, ca efect al crizei financiare internationale.
Conform directorului general al societatii, Dumitru Niculi, reducerea productiei este o masura temporara, incercandu-se sa se evite o crestere puternica a stocurilor. Raportul emis de societate precizeaza ca masura va afecta si angajatii companiei din sectoarele de productie si mentenanta, aproximativ 24% din acestia urmand sa intre in perioada decembrie - ianuarie in somaj tehnic. Societatea are in momentul de fata un numar de circa 450 de angajati.

Oltchim cauta 100 mil. euro pentru achizitia Petrochemicals Arges

Combinatul chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) intentioneaza sa contracteze un credit de maximum 100 mil. euro pentru achizitionarea activitatii de petrochimie a combinatului Arpechim Pitesti, precum si pentru capital de lucru.
Actionarii au convocat pentru mijlocul lunii decembrie AGA pentru aprobarea tranzactiei si a contractarii creditului, acesta urmand sa fie garantat cu active si contracte de export.
Petrom a concentrat activitatile de petrochimie de la Arpechim, una dintre cele doua unitati de rafinare ale companiei, intr-o firma denumita Petrochemicals Arges, societatea fiind principalul furnizor de materii prime al Oltchim.
Combinatul chimic este una dintre cele mai indatorate societati romanesti, acesta inregistrand la 30 septembrie datorii totale in valoare de 1,64 mld. lei (aproape 440 mil. euro), putin peste cifra de afaceri inregistrata de companie in primele noua luni ale anului. Dintre acestea, Oltchim detine creante catre AVAS in valoare de circa 508 mil. lei (circa 133 mil. euro). Activele companiei erau de 1,63 mld. lei, valoarea capitalurilor proprii fiind negativa.
Oltchim a incercat sa-si majoreze capitalul social prin transformarea creantelor catre AVAS in actiuni, actiune contestata puternic de catre grupul german PCC, actionarul minoritar al combinatului, ca fiind ajutor de stat.
Combinatul chimic a anuntat de curand ca va reduce cu 20% si pana la 40% activitatea in luna noiembrie, pe fondul crizei financiare internationale, care a cauzat reducerea cu mai mult de jumatate a cererii de produse petrochimice, atat pe piata interna, cat si pe cea externa. Totodata, conducerea combinatului a anuntat ca va disponibiliza circa 500 de oameni, majoritatea pensionari si cei care se apropie de pensionare.
Oltchim a mai decis sa cumpere temporar mai putine materii prime de la Petrom fara a plati penalitati. Theodor Atanasiu, presedintele AVAS, a declarat recent ca Oltchim se va alimenta din import daca Petrom nu reduce preturile la etilena si propilena. El a precizat ca Petrom vinde materia prima catre combinatul chimic la un pret de 1.120 de euro pe tona, fata de 600 de euro, pretul pe piata europeana.
Guvernul a trecut de curand "in stand by" procesul de privatizare a combinatului chimic, procedurile urmand sa fie lansate atunci cand piata va asigura conditii favorabile care sa permita mentinerea locurilor de munca, compania urmand sa fie sustinuta prin ajutoare de stat avizate de Comisia Europeana.
Oltchim are in prezent o capitalizare bursiera de 13,6 mil. euro.

Companiile fac majorari de capital in rate

Producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART) a anuntat o majorare de capital cu aporturi in numerar in valoare de 227,86 mil. lei (circa 62 mil. euro), aducand ca noutate posibilitatea achitarii actiunilor subscrise in termen de 3 ani.
Actionarii companiei au aprobat ca actiunile subscrise in cadrul majorarii sa poata fi platite in mai multe rate, repectiv minimum 30% in momentul subscrierii, iar restul in termen de maximum 3 ani, acesta fiind si termenul maxim permis de legea societatilor comerciale (Legea 31/2000) in cazul acestor operatiuni.

Actionarul majoritar al companiei, TMK Europe, va contribui cu 183,56 mil. lei (echivalentul a 50 mil. euro la cursul de 3,671 lei/euro), banii urmand sa fie utilizati pentru asigurarea capitalului circulant, inclusiv pentru rambursarea de credite contractate in cadrul grupului. Grupul TMK are o participatie de 80% in cadrul Artrom, companie pe care a finantat-o pana acum preponderent prin imprumuturi. Artrom are o datorie de 22,8 mil. dolari catre TMK Europe, pe care o va plati in 57 de rate incepand din ianuarie 2014.
Ceilalti actionari ai producatorului de tevi vor putea subscrie in cadrul majorarii de capital pe baza drepturilor de preferinta, putand subcrie 7,4 actiuni noi la o actiune detinuta la data de inregistrare, sau vor putea sa vanda aceste drepturi pe Bursa de Valori. Principalul actionar minoritar al Artrom este SIF Oltenia care ar trebui sa subscrie circa 27 mil. lei (7,35 mil. euro) pentru a-si pastra participatia de 12,2%.
Artrom va face si o majorare de capital cu actiuni gratuite, prin incorporarea profiturilor si rezervelor constituite in anii precedenti. Valoarea majorarii va fi de aproape 77 mil. lei (20,9 mil. euro), fiecare actionar urmand sa primeasca 2,5 actiuni noi la o actiune detinuta la data de inregistrare, respectiv 3 decembrie.
Companiile listate au inceput sa ofere actionarilor ragazuri din ce in ce mai lungi pentru a varsa banii subscrisi in majorarile de capital, in incercarea de a strange cat mai multi bani din piata in conditiile in care criza de lichiditati face tot mai dificila finantarea de pe Bursa. Pana acum, majoritatea companiilor cereau ca banii subscrisi in majorarile de capital sa fie varsati pe loc, altfel actiunile neplatite erau anulate.
Un alt exemplu este compania hoteliera Orizont Turism din Predeal (ORTU), controlata in proportie de 99% de SIF Transilvania (SIF3), care si-a propus sa stranga 35,12 mil. lei (9,24 mil. euro) prin intermediul unei majorari de capital care va fi discutata de actionari la sfarsitul lunii decembrie. Potrivit convocatorului AGA, plata actiunilor ar urma sa se faca in mai multe transe, respectiv 50% la data subscrierii, iar restul in termen de 5 luni de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial. In acest caz, actionarul majoritar SIF Transilvania ar urma sa aduca un aport de 9,15 mil. euro la capitalul companiei hoteliere, bani care vor sustine programul de investitii al companiei.

Actiunile TLV se lasa inca asteptate pe Bursa

La finele saptamanii trecute a expirat termenul in care putea fi contestata operatiunea de consolidare realizata de Banca Transilvania (TLV), prin care se urmareste majorarea valorii nominale de la 0,1 lei la un leu, potrivit unei raportari transmise Bursei de Valori.
Reprezentantii bancii au depus la Oficiul Registrului Comertului (ORC) de pe langa Tribunalul Cluj dosarul pentru inregistrarea modificarii actului constitutiv al bancii, acestia aflandu-se totodata in proces de obtinere a avizului Comisiei Natioanale a Valorilor Mobiliare (CNVM) privind prospectul simplificat pentru consolidarea valorii nominale a actiunilor.

Actiunile Bancii Transilvania au fost retrase de la tranzactionare de pe piata in urma cu circa doua luni si jumatate in vederea realizarii acestei operatiuni.
Reprezentantii bancii nu au anuntat nici in prezent data la care aceste titluri urmeaza sa revina la tranzactionare, dar au precizat ca acest lucru se va face "in cel mai scurt timp posibil", dupa obtinerea certificatelor si avizelor necesare.
Actionarii Bancii Transilvania au decis la 1 septembrie majorarea valorii nominale a actiunilor de la 0,1 lei la un leu, iar din 15 septembrie titlurile sunt suspendate de la tranzactionare.
Ultimul transfer cu actiunile Bancii Transilvania s-a realizat la un pret de 0,262 lei/actiune, nivel la care capitalizarea bancii se ridica la circa 730 de milioane de euro.
De la suspedarea actiunilor TLV, cele mai lichide 20 de titluri de pe piata au pierdut pana in prezent in medie circa jumatate din valoare.

Morgan Stanley isi vinde participatia la BVB cu 60% pierdere

Banca americana Morgan Stanley, care detine societatea de brokeraj HTI Valori Mobiliare, si-a scos la vanzare intregul pachet de actiuni detinute la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) la un pret cu circa 60% mai mic decat cel de achizitie.
Morgan Stanley & Co. International, divizia britanica a fostei banci de investitii americane, detine direct circa 2,7% din actiunile BVB, pe care le-a scos la vanzare la un pret de 40 de lei, cel mai mic din ultimul an. Morgan Stanley a achizitionat doua pachete de cate 1,3% din actiunile BVB la inceputul anului la preturi de 150 si 160 de lei/actiune, de la societatile de brokeraj H&C Securities din Iasi si WBS Romania, controlata de Cristian Sima, valoarea totala a achizitiilor ridicandu-se la aproape 5,5 mil. euro. Pretul cerut acum este de doar 2,15 mil. euro, banca asumandu-si astfel o pierdere de peste 3,3 mil. euro. Astfel, BVB a ajuns sa fie evaluata la circa 80 mil. euro, de la 230 mil. euro in primavara.

Industrie: confectiile, textilele sau pielaria pierd teren in fata alimentelor, masinilor si aparatelor

ndustria va creste anul acesta 6,5% fata de 2002, estimeaza Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, iar cea mai buna crestere va fi pentru industria alimentara, care va avea un ritm dublu fata de restul pietei: 13,2%.
De fapt, anul acesta va fi anul industriei prelucratoare, apreci
aza oficialii MDP.
"tinand seama de posibilitatile limitate de crestere ale industriei extractive si de necesitatea reducerii consumului energetic in sectorul productiv al economiei, se apreciaza ca industria prelucratoare va avea rolul principal in dezvoltarea industriala in acest an, cu un ritm mediu anual de 7,6%, superior celei de pe ansamblul industriei", afirma Leonard Cazan, ministrul dezvoltarii si prognozei.
Trendul este confirmat de reprezentantii companiilor.
"Industria romaneasca este o industrie energofaga, iar investitiile care se vor face vin in acest sector vin tocmai sa rezolve aceasta problema. Nu trebuie uitat ca un ciclu de investitii intr-o rafinarie, de exemplu, se deruleaza pe o perioada de 18-24 luni. Anul trecut, investitiile la rafinaria Petromidia s-au ridicat la aproximativ 50 mil.$", a comentat pentru Ziarul Financiar Eric Florin Chis, director general Rompetrol Rafinare Complex Petromidia.
"Nu pot sa comentez evolutia de ansamblu a sectorului industrial romanesc. Ceea ce va pot spune este ca exporturile noastre vor creste cu 10-15% anul acesta, in conditiile in care productia noastra este livrata catre parteneri externi", afirma Gheorghe Dudau, directorul general al Honeywell Garrett SRL, filiala a uneia dintre diviziile grupului industrial american Honeywell, care produce subansamble si piese auto.
Printre industriile cu o rata prognozata de crestere mare se numara cea a confectiilor (9,8%), industria mobilei (8,5%), mijloace de transport rutier (8,2%), industria de prelucrare a titeiului (7,8%), celuloza si hartie (7,6%), industria de masini si echipamente (7,4%).
In viziunea Ministerului dezvoltarii si prognozei (MDP), codasele sectorului industrial din acest an vor fi industria de prelucrare a lemnului (4%), cea e aparatura medicala, optica si ceasornicarie (3,5%), industria textila (3%), constructii metalice (2,8%), echipamente si aparatura radio, TV si comunicatii (2%) si industria materialelor de constructii (1,6%).
Productia industriala pentru 2002 este estimata de oficialii Ministerului Industriei si Resurselor ca va creste cu 5,5-6,4% fata de anul anterior, dupa ce pe primele noua luni a avut o crestere de 6,8%.
Exporturile de bunuri industriale sunt evaluate pentru 2002 la circa 13,2 mld.$, ceea ce inseamna peste 96% din totalul exporturilor din economie.
Importurile de bunuri industriale sunt estimate la circa 17 mld.$ in 2002, fata de o medie a exporturilor totale de 17,5 mld.$.

Agricultura: dupa un foarte slab, trebuie sa vina crestere

Dupa un an agricol 2001 - 2002 considerat de specialisti drept cel mai slab din ultimii 50 de ani, este greu de crezut ca agricultura Romaniei nu va inregistra o crestere anul acesta, poate si peste estimarea oficiala a Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, de 5%.
"Datele statis
tice ale anului agricol trecut, desi nu au aparut intr-o forma finala, par usor cosmetizate. Este greu de crezut intr-o productie medie de 3.000 de kilograme de porumb la hectar in zona de sud a tarii, altfel un rezultat obisnuit, intr-un an in care conjunctura climatici nefericita s-a suprapus pe tendinta producatorilor de a lasa terenurile nelucrate", spune Dinu Gavrilescu, directorul Institutului de Economie Agrara al Academiei.
Renuntarea la cultivarea unor terenuri se va manifesta, crede Gavrilescu, si in acest an, atat din cauza faptului ci micii producatori, care reprezinta cam jumatate din productia agricola a tarii, au fost in mare masura eliminati de la subventii si sustineri din partea statului, dar si din cauza aparitiei impozitului agricol.
"Impozitul este o stare de normalitate, dar cred ca ar fi trebuit suspendat in continuare, pana in 2007, cand producatorii ar fi capatat "statura" necesara. Oricum, impozitul nu aduce niste sume care sa schimbe fata economiei romanesti", spune Gavrilescu.
Nivelul ridicat al precipitatiilor din toamna si din iarna poate constitui o buna premisa pentru o productie vegetala ridicata. "Intrezarim un an agricol normal, care promite. Dar in agricultura nu prea poti face prognoze", a declarat Petru Daia, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Oficialul ministerului crede ca si efectivele de animale vor inregistra, in continuare o crestere. "Efectivele de animale ajunsesera oricum la o masa critica, iar tendinta de stabilizare incepuse din 2000, asfel incat putem fi optimisti. Un sfect din capacitatile de productie la pasari, de exemplu, sunt in sectorul privat, mai performant", spune si Gavrilescu.
Lamuriri in privinta starii agriculturii va aduce si recensamantul agricol, primul din ultimii 54 de ani, care se va finaliza la sfarsitul lunii ianuarie.