Cu riscul ca imaginea să-i fie afectată înaintea Jocurilor Olimpice, China nu dă semne că ar vrea să facă vreo concesie protestatarilor tibetani
Criza din Tibet reprezintă cea mai mare revoltă împotriva conducerii chineze din ultimii 20 de ani, dar şi cel mai dur test de până acum pentru autoritatea lui Dalai Lama. Tinerii activişti tibetani respectă mesajul pacifist al liderului lor spiritual, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, dar privesc, în acelaşi timp, către succesul luptelor pentru independenţă din Timorul de Est sau Kosovo.
China a trimis în ultimele zile uriaşe convoaie militare către Tibet, părând angrenată într-o "luptă pe viaţă şi pe moarte cu clica
Dalai", după cum s-a exprimat un oficial. Reporterii BBC au văzut miercuri peste 400 de vehicule
care transportau soldaţi prin trecătorile montane care duc către Tibet.
Autorităţile chineze luptă pe trei fronturi: arestarea protestatarilor, securizarea provinciilor vecine Tibetului, cu un procent semnificativ de etnici tibetani, şi ducerea la bun sfârşit a ştafetei olimpice, care trebuie să ajungă pe Muntele Everest în mai.
Prezenţa jurnaliştilor străini a fost restricţionată în regiunea Tibetului. George Blume, un ziarist german forţat ieri să părăsească Lhasa, a declarat că forţele de securitate chineze i-au spus că fusese ultimul jurnalist străin în oraş. El declară că poliţia este peste tot în Lhasa, căutându-i pe protestatari din casă în casă.
Mass-media de stat chineză a recunoscut ieri pentru prima dată că revoltele începute vinerea trecută în Lhasa au depăşit graniţele Tibetului, cuprinzând alte două provincii. Potrivit agenţiei Xinhua, clădirile guvernamentale şi mai multe magazine au fost devastate duminică, în provincia Sichuan, în timp ce în Lhasa, 24 de oameni au fost arestaţi, iar 170 de protestatari s-au predat. Beijingul spune însă că lucrurile încep să se calmeze.
Dalai Lama, un lider pacifist, ai cărui susţinători au adoptat calea violentă
"Demisia" lui Dalai Lama ar trebui să îngrijoreze China
Deşi considerat de Beijing principalul arhitect al protestelor, Dalai Lama a ameninţat cu demisia dacă violenţele iau amploare. El spune că independenţa "iese din discuţie" şi îşi îndeamnă susţinătorii să trăiască "umăr la urmăr" cu chinezii.
Dalai Lama încearcă în acest fel să îşi reafirme autoritatea asupra celor şase milioane de tibetani, dintre care 300.000 trăiesc în exil, şi să-şi demonstreze credibilitatea în faţa guvernului chinez. Mesajul său pacifist face o bună impresie în Occident, însă îi supără pe mulţi tineri activişti tibetani, atât din provincia himalayană, unde localnicii sunt revoltaţi de influxul de etnici chinezi, cât şi din afara Tibetului, unde aceştia se simt din ce în ce mai dezrădăcinaţi şi descurajaţi.
