Aproape trei milioane de pamanteni duc o viata
dubla. Au nume, case, masini, pot cheltui chiar bani virtuali într-o lume care exista doar în computer. Taramul este imaginar, dar pasionatii au invatat rapid cum sa scoata de acolo profituri cat se poate de reale.
Imaginati-va un mogul al afacerilor imobiliare intr-o lume in care totul abia incepe, totul e de vanzare. Nu, nu este vorba despre Donald Trump in Las Vegas, ci despre o profesoara de origine chineza, pentru care Second Life a insemnat, de la primul click
de mouse, nu doar un fel de a petrece timpul liber, ci si o importanta sursa de venit. Profiturile sunt reale, desi peisajul si personajul ei virtual, numit Anshe Chung, sunt simulate pe calculator. Chinezoaica nu doreste sa-si dezvaluie numele real si a ajuns la o asemenea avere, incat, spune ea, intentioneaza sa angajeze o echipa din China pentru a se ocupa de proprietatile ei imobiliare virtuale, din Second Life.
Acesta este doar unul dintre sutele de exemple ale oamenilor care s-au prins ca profitul virtual, dintr-o lume imaginara, poate fi transformat in bani gheata. Cand a fost creat, Second Life avea o suprafata de 64 de acri, presarata cu buruieni. Anshe Chung si cei asemenea ei au privit atunci cu atentie si si-au spus: "Putem sa facem din asta ceea ce vrem noi".
O romanca printre Millions of US
Printre cei care si-au creat identitati in Second Life sunt si romani. Rodica Buzescu a intrat in "joc" in timpul facultatii si ceea ce la inceput parea sa fie doar curiozitate a devenit, in scurta vreme, cariera. Studenta la Harvard, in neurobiologie, Rodica s-a intrebat cum ar putea folosi internetul in scop terapeutic. Rapid, Second Life avea sa-i devina aliat in proiectele de cercetare si apoi trambulina pentru o pozitie de management. Nu mai trebuia decat o intalnire de milioane. S-a ivit Millions of US, o tanara companie care a intuit repede potentialul noului taram. Fondatorii afacerii au cooptat-o in proiectele lor, iar Rodica Buzescu a devenit angajata unui nou tip de companie, denumita Social Media. E manager de proiect, iar firma pentru care lucreaza ofera consultanta si numeroase alte servicii - de la design la implementare si creare de multimedia - cu ajutorul carora companii reale, cum ar fi Pontiac, Intel sau Toyota, isi creeaza o identitate in lumea virtuala. Iar Second Life e locul ideal pentru afaceri. "In general, responsabilitatile mele includ dezvoltarea unui plan de marketing
in colaborare apropiata cu clientii, comunicari intre compania noastra si client in legatura cu implementarea, crearea unui plan de lucru, schimbari de buget, asigurarea calitatii produsului
firmei." Acum, CV-ul tinerei contine proiecte importante: s-a ocupat de identitatea virtuala a unor companii precum Wired Magazine, Intel, Sun Microsystems, Kao&Co., Fox Atomic, Crayon si Pontiac (General Motors). "Este o cultura noua in spatiul cibernetic si cere, ca atare, o strategie de marketing diferita. Folosim lumile virtuale si alte forme de mass-media pe internet pentru a aduce marile companii mai aproape de consumatori. Le incurajam sa indemne consumatorul sa interactioneze cu brandul companiei", spune Rodica Buzescu.
Terapeutul cibernetic
In Second Life, Rodica Buzescu are doua personaje virtuale sau "avatari", cum le spun pasionatii de internet. Numele lor sunt Amalthea Blanc si Ansible Berkman. Rodica spune ca in facultate se folosea de Second Life in scop terapeutic si asa a creat primul personaj, Amalthea. "Foloseam Second Life ca un simulator pentru relatii interpersonale. Eram Community Manager pentru un grup de persoane cu o problema neurologica, o forma de autism care se numeste Asperger’s Syndrome (AS). Oamenii cu acest sindrom au dificultati, de obicei, in a interpreta semnalele sociale. Persoanele din acest grup si-au creat identitati virtuale si asta le-a ajutat sa faca progrese in relatiile nu doar cu celelalte personaje, ci chiar cu oamenii din viata reala." Al doilea avatar a fost creat in cadrul unui proiect la Harvard Law School, iar rolul sau a fost tocmai acela de a prezenta in imagini ce inseamna "taramul" Second Life si ce impact va avea acesta asupra viitorului mass-media.
O noua lume noua
Cum s-a ajuns la acest univers imaginar si, mai ales, de ce e atat de luat in serios? "Second Life este forma pe care a capatat-o aceasta miscare universala de participare in proiectele pe internet", explica Rodica. Realitatea este ca milioane de oameni petrec tot mai mult timp in cealalta realitate, cea a internetului. Editeaza pagini in Wikipedia, vizioneaza si creeaza filme pe youtube.com si isi petrec majoritatea timpului interactionand cu alti oameni pe myspace.com. O alta categorie este alcatuita din oameni care isi gasesc prieteni si formeaza un grup social cu ajutorul jocurilor online, cum ar fi World of Warcraft, sau se organizeaza in jurul anumitor interese prin bloguri si forumuri de discutie. "Parerea mea este ca suntem martori la o schimbare esentiala in modul in care accesam si intelegem informatia din jur. Avem sursele traditionale de mass-media, dar acum exista alti oameni care ne pot ajuta sa deslusim anumite lucruri si intrebari care nu sunt abordate de aceste medii. Asadar, individul isi recapata o anumita autonomie si are un nou mod de a "mesteca" informatia. Modul corect de a privi Second Life este ca pe o unealta vizuala care faciliteaza miscarea globala a informatiei", spune Rodica Buzescu.
Marketing dupa noul val
Din aceasta perspectiva, Second Life poate fi considerat o forma evoluata a culturii web si a devenit convingator pentru ca recunoaste personajelor virtuale atribute din lumea reala. Indivizii pot detine proprietati si, ce-i important pentru companii, consuma. "Din punctul acesta de vedere, prezenta companiilor pe Internet si in lumile virtuale este foarte importanta. Companiile trebuie sa invete sa comunice altfel cu consumatorii, in felul in care ei vor sa fie angajati intr-un dialog", explica Rodica. Majoritatea companiilor mari din America au inceput sa-si construiasca prezenta in acest mod. La fel si multe companii de pe alte continente. Insa nu toate apar cu surle si trambite sau doresc sa vorbeasca despre prezenta lor in Second Life. Toyota, Pontiac, Reuters, Sun Microsystems, NBC, Adidas, BBC, Intel, Nissan sunt doar cateva dintre companiile care activeaza in aceasta economie virtuala. "Prezenta acestor companii presupune desenarea unui spatiu tridimensional in Second Life si planificarea unei metode prin care putem atrage in jurul acestor firme un grup de oameni", explica Rodica Buzescu. De exemplu, pentru Pontiac, a fost construita o cladire unde compania poate prezenta un anumit set de informatii si de unde consumatorii pot cumpara o masina virtuala, Solstice GXP. Banii din aceste vanzari sunt oferiti drept donatie pentru EFF - Electronic Frontier Foundation. Pontiac a cumparat in jur de sase regiuni in Second Life si a invitat alti rezidenti sa concureze pentru posibilitatea de a castiga o bucata de pamant virtual unde isi pot deschide afaceri legate de masini. Astfel, Pontiac a stabilit in Second Life o relatie cu cei interesati de firma sau cu cei care iubesc masinile si creeaza continut legat de acest domeniu.
O noua specie de consumator
Companiile enumerate mai sus, dar si altele, isi deschid birouri in aceste lumi virtuale din motive foarte diverse. Unii vor sa aiba un truc de marketing si folosesc atentia pe care mass-media a alocat-o platformei Second Life. Altele doresc sa inteleaga cum sa comunice cu noua specie de consumator si cum sa-si integreze filozofia comerciala sau mesajul in spatiul cibernetic. "In general, Millions of US ii indruma catre a doua alternativa. Second Life si aceste lumi virtuale care apar la orizont acum sunt cladite pe temelii de comunitate, ceea ce inseamna o prezenta stabila si o participare sustinuta in acea comunitate, care se strang pe langa brandul companiei", afirma Rodica Buzescu. Sumele depind de complexitatea proiectului. Pe forumurile internationale specializate in marketing si IT sunt voci care sustin ca preturile platite pentru crearea unor prezente in SL sunt comparabile cu cele din anii ‘90, cand internetul lua avant si companiile erau dispuse sa plateasca mult pentru o pagina profesionala pe net. Cum domeniul este nou, iar cei care se pricep la crearea lumilor virtuale si serviciilor dedicate acestora sunt inca putini, preturile raman destul de ridicate. In timp, se estimeaza ca vor scadea, si companiile ar putea deveni tot mai interesate sa angajeze experti in aceste domenii.
A doua sansa
Second Life nu este o utopie. Aceasta lume sufera de aceleasi "boli" umane, la care se adauga problemele tipice de identitate si comportament pe internet. "Am vazut insa situatii in care oameni cu anumite neajunsuri fizice sau neurologice au reusit sa recapete incredere in ei dupa ce au devenit activi in Second Life. De exemplu, exista un grup dedicat celor care supravietuiesc atacurilor cerebrale. Acesti indivizi sunt afectati la nivel cognitiv sau motor si rareori se pot intoarce la o viata sociala normala. In Second Life, nimeni nu le stie conditia decat daca aleg sa impartaseasca acest detaliu. In schimb, pot organiza evenimente si participa la viata sociala si sa se simta ca o parte din comunitate", povesteste Rodica Buzescu.
Mai ieftin pentru artisti
Un alt exemplu este arta. In viata reala, materialele costa mult, in timp ce a construi un vis sau o idee pe taram virtual este aproape gratuit, iar autorul are imediat acces la o lume interesata de creatia sa. "Am fost la un muzeu de arta in New York, unde un artist vorbea despre cat de scump este sa cumpere lemn pentru sculptura. Odata cu SL, se schimba modul de expunere a artei in muzeu, iar artistii au mai multa libertate creativa in formele construite si in modul de pozitionare pentru obtinerea unui anumit efect asupra vizitatorului", spune Rodica Buzescu. Si concluzioneaza: "Din Second Life, cred ca as aduce in lumea reala tocmai acest sentiment de colaborare si ajutor reciproc." ?
